id
stringclasses 430
values | sentence
stringlengths 9
2.12k
| iso639-3
stringclasses 418
values | iso15924
stringclasses 39
values | language
stringclasses 419
values |
---|---|---|---|---|
lns_Latn | Wìr dzə̀m kér ghay fóo ye’éy ŋwà’. Yé’éy rə̀ne kér fó a dzə kisáŋ, a kí fèm ghà’é le, e ŋkè’se á dzəə́ yìy yé’éy sho yíyin. Ŋkè’ yè’éy ye yiyìn rə̀n kér fó a dzə kù fo wìr dzə̀m. Yé’éy fèr wùn à yé lìme kér fó a dzə tèéter fo wìr dzèm. Yé’éy se tavkín sí se sí shaàn sìn si wiy a dzə fo wìr dzə̀m reŋréŋ mo vifií və́ ví dzəə̀n. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Mo kí dzəə̀n kì kiíyín ji viwìr ve vìr msòŋ ví dzə̀ á fómo Nyùy wùn à ji ghay ŋgàŋ seé kfəə wìr msòŋ sí dzə̀ kinsə̀ŋ ke vitaaví, suuyrú wùn à nyaáŋ é kitu ke nsay, | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Mo wìr dzə̀`m kiiy ghay sìn wùn à vitaáví vin vi, kí dzə̀ é shií fo ŋkà’mé vèn wáa dzə eyiìn, Mo kí dzəə̀n ben, Dzə’ə̀m Ye Ku’ùne | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Wìr dzə̀m kér ghay ji nsər yeé wòŋ nəə́ e wun kinyò, e tàr kijuŋ e ghan se wìr /wíri bvə’ən nsər ye woŋe foon kìn ye yì dzəə̀n é ŋwà’ nsər woó wòŋ, ji yi wáa shìy wun/áwune. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Ki nyo ki yò’dzə̀ shó e sa’ fèn ke dzə̀ kitúm, kintatì kìn wír wù bìner ji kí fó wun vitaáví ji wù wàá yii á kinyo ke kí laar á ghay sí wùn à vitaáví ví ve á saŋen é sa’fèn. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Wìr dzə̀m kér ghay fó dzə e kiŋèn fó yir wùn à fó sé’ wo wù loòn fo wun fèr kìn dzə̀ yé tàr vinyò, sáŋ wùn à yé fèr kiwoo. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Mo vitúm ve dzəə̀n ŋgàŋ se Kintatì ke vitum veé kitu ke nsay vi kà`àn ne fo áwunee vitu ji á wiy suusín wo’, e so fo wìr dzə̀m wáa ker ghvém e kfə̀n a lèm nsər see kùm ghay wùn à vitaáví vé wíri. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | wír dzə̀m kér ghay fóo fəə fo wòŋ wúmó’ó kìn fo vəə́, e kfə̀n a ker vitaáví fóo kfən e bàm e wun wòŋ. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Wìr dzə̀m kér ghay fóo a ker dzə’ə̀m ye yí wáa dzə e gheénén fóo yiì é wún wun wáa dzə e távín wùn à kfəə rəə, moo fó viyikìr, ndzə̀y, lav wùn à shív si, a vinyo veé shií ve ví wáa sə wun, e kfə̀n a ker ghay fo á wáa leéy fo wun e ghan sé kibuŋ ke lìm, se yàsí, sé ndzə́m, sé viŋkfə, sé vidzəə̀nè kin kighà’ woó dzə̀’ə̀m wo wù shaàne vitaáví və́. | lns | Latn | Lamnso' |
lns_Latn | Wìr dzə̀m kér ghay fó a tatí là kan e vinyò ve liì woo wun wòŋ, e kfə̀n a yu vijuŋ ve fèr, a ker kilíŋ fo kikuuyí ké vinyò ve á tàrìn ne kijuŋ wùn à sé’ və. | lns | Latn | Lamnso' |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu pisti tut s-hibâ pricânâscut ca un subiectu juridic. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Aesti-ndrepturi shi libertâts di canâ turlii nu pot sâ si realizeadzâ contra-a scopurlor shi-a printsipiilor a Natsiunilor Uniti. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Taifa easti nucleulu natural shi fundamental a sotsietatiljiei shi ari-ndreptul la afireari di partea-a sotsietatiljei shi-a statlui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un, ca membru-a sotsietatiljei, ari-ndreptu la asigurarea sotsialâ shi-ndreptul sh-realizeadzâ-ndrepturi economitsi, sotsiali shi culturali lipsiti la nâmuzea-a lui sh-ti libera developari-a personalitatiljei a lui, cu agiutolu-a statlui shi-a colaborariljei internatsionalâ, shi conform cu organizatsia shi institutsiili-a statlui a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | La-ndreptul aestu canâ nu poati s-apeleadzâ tu cazlu cându avinarea easti bazatâ pi un act criminal di naturâ nipoliticâ icâ protsedurâ contra-a scopurlor shi printsipiilor a Natsiunilor Uniti. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu la progres sotsial shi internatsional tu cari ândrepturli spusi tu aestâ Declaratsii pot ta s-hibâ realizati complet. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati dupâ vrearea-a vârnului s-hibâ âncljis, detsânut, niti avinat. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | La realizarea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor a lui cafi un poati s-hibâ supus mash la atseali limitâri cari suntu prividzuti cu nomlu cu scupolu câ s-asigurâ pricânushtearea lipsitâ shi tinjisearea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor a alântor shi cu scoplu ti satisfatsirea-a ândreaptilor câftâri-a moralui, sistemlu public shi ghinistarea publicâ tu sotsietatea democraticâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptupi lucru, la libera alidzeari la intrarea tu lucru, la-ndreapti shi buni conditsii ti lucrari shi la apurarea di nilucrari. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ acâchisearea gheneralâ-a lushtor ândrepturi shi libertâts easti di nai ma marea importantsâ ti-ntreaga realizari-a lishtei obligatsii, Adunarea gheneralâ | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati s-hibâ tsânut tu sclâvilji icâ supuniri: sclâviljea shi comertslu cu sclavi s-azâptâseashti tu tuti formili. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ statili membri u loarâ obligatsia tu colaborari cu Natsiunili Uniti s-u asigurâ tinjisearea gheneralâ shi aplicarea-a-ndrepturlor a omlu shi libertâtsli fundamentali, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu la un standard ti bânatic cari lj-asigurâ shi ghinistari, a lui shi-a taifâljei a lui, inclusiv hârnearea, ânvishtearea, casa, shi mâtrita-a iaturlui shi slujba sotsialâ tsi-i lipsitâ, ma shi-ndreptul la asigurari tu caz di armâneari fârâ lucru, lângoari, niputeari, ânvidueari, ausheatic shi altili cazuri di chireari-a pâradzlor ti existentsii di tsircumstantsili independenti di vrearea-a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ important easti câ sâ-lji si da indati developarea-a relatsiilor di uspitsâlji anamisa di miletsli, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul la libertati di minari shi alidzeari-a loclui ti mincheani tu sinurli-a unlui stat. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ miletsli-a Natsiunilor Uniti cu Harta nica nâ oarâ u confirmarâ pistusinea-a lor la-ndrepturli fundamentali-a omlui, la nâmuzea shi valoarea-a personalitatiljei umineascâ shi egalitatea-a bârbatlui shi-a muljeariljei shi ti-atsea câ apufâsirâ câ sâ-lji indati-a developariljei sotsialâ shi s-li amelioreadzâ conditsiili ti banâ tu ma marea libertati, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari obligatsiili-a lui fatsâ di comunitatea cari mash ea lji-asigurâ nâintari liberâ shi completâ-a personalitatiljei a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu lalibertatea sh-mindueascâ shi s-exprimâ, tsi luacatsâ shi-ndreptul s-nu hibâ cârtit ti minduearea-lji, ma shi-ndriptatea câ s-caftâ, s-aproachi shi s-tindâ informatsii shi idei cu cari tsi s-hibâ instrumenti shi independent di sinurli. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Uproclameadzâ aestâ Declaratsii Universalâ ti-ndrepturli-a omlui ca un standard comun cari lipseashti s-lu-agiungâ tuti miletsli shi tuti natsiili cu tsi cafi unâ individuâ shi cafi un organ a sotsietatiljei, cara va u-aibâ dipriunâ ân videari aestâ Declaratsii, va shi-u aibâ tendintsa câ prin ânvitsarea shi educatsia s-aducâ la tinjisearea-a lushtor ândrepturi shi libertâts shi cu metrili progresivi natsionali shi internatsionali s-hibâ asiguratâ pricânushtearea shi tinjisearea-a lor gheneralâ sh-di dealihealui cum anamisa di miletsli-a singurilor stati membri, ashi shi anamisa di miletsli-a tsilor teritorii cari suntu sum administrarea-a lor. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul ti banâ, libertati shi sigurantsa-a personalitatiljei. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati s-hibâ pimtu zorlea s-pricadâ la vârâ asotsiatsii. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu pi baza egalâ s-intrâ tu slujbâ publicâ tu statlu-a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu s-fondeadzâ shi s-intrâ tu sindicat ti-apurea-a interesilor a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul s-fugâ dit cari tsi s-hibâ stat, inclusiv shi-a lui, shi sh-si toarnâ tu statlu-a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu câ tribunalili natsionali efectiv s-lu-apurâ di frândzearea-a-ndrepturlor fundamentali cari lj-suntu pricânâscuti cu constitutsia shi nomurli. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ nitinjisearea shi atimusearea-a-andrepturlor a omlui dutsea la comportâri barbari cari u prusvulisea sinidisea-a uminitatiljei, sh-ti-atsea câ adrariljei lumi tu cari iatsâli umineshtsâ va s-hârseascâ di libertatea di zbor shi pisti shi va s-hibâ liberi di firca shi urfanjea easti proclamatâ ti nai ma analtul ideal a cafi unlui om, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Bârbatslji majori shi muljeri fârâ canâ soi di limitâri di punctul di rasa, tsitâtsenia icâ pisti, au ândreptul s-intrâ tu cârunâ shi s-facâ taifâ. Elji suntu egalji la intrarea tu cârunâ, tut chirolu pânâ dutsi câruna shi la aspârdzearea-a ljei. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Tuts suntu egalji dininti-a nomlui shi au ândreptu, fârâ canâ soi di discriminari, la egala apurari-a nomlui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu la apurarea-a interesilor morali shi materiali cari es dit cafi unâ creatsii di shtiintsâ, literarâ icâ artisticâ-a curi creator easti el. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Tuti iatsâli umineshtsâ s-fac liberi shi egali la nâmuzea shi-ndrepturli. Eali suntu hârziti cu fichiri shi sinidisi shi lipseashti un cu alantu sh-si poartâ tu duhlu-a frâtsâljiljei. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Dadili shi ficiorlji au ândreptul di unâ mâtritâ spetsialâ shi agiutor. Tuts ficiorlji, faptsâ tu cârunâ icâ nafoarâ di ea s-hârsescu di idvea apurari sotsialâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Tuti-ndrepturli shi libertâtsli dit aestâ Declaratsii âlji pricad a cafi unlui insu independent di rasa, bâeaua-a chealiljei, sexul, limba, pistea, minduearea politicâ icâ altâ, orighina natsionalâ shi sotsialâ, starea di aveari, fatsirea icâ cari tsi s-hibâ alti conditsii. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Câruna poati s-facâ cu libera shi completa câilâchi-a inshilor cari intrâ tu cârunâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Nitsi unâ determinari dit aestâ Declaratsii nu poati s-hibâ tulmâcitâ ca-ndreptul ti cafi un stat, grupâ icâ insu ta s-u facâ cari tsi s-hibâ activitati icâ s-facâ catsi s-va s-hibâ lucru shutsâtâ la câlcarea-a-ndrepturlor shi-a libertâtslor cari suntu bâgati tu ea. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ important easti câ-ndrepturli-a omlui s-hibâ afiriti cu sistemlu juridic câ s-nu hibâ omlu pimtu pi-atsea ta s-mutâ contra-a tiraniiljei shi tirinsearea, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati s-hibâ dupâ vrearea-a altului loat la minteari tu bana-lji particularâ, taifa, casa icâ corespondentsia nitsi la agudeari pi tinjiea shi nâmuzea. Cafi un ari-ndreptu la apurari di nomlu contra-a ahtariljei minteari icâ agudeari. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul egal didip la giudicarea-ndreaptâ shi publicâ dininti-a tribunalui independent shi obiectiv cari va s-detsidâ ti-ndrepturli-a lui shi obligatsiili sh-ti orighina-a cafi unlui act criminal tsi-lji si arucâ-a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul la libertatea-a mindueariljei,a sinidisiljei shi-a pistiljei; ândreptul aestu u includi shi alâxeaarea-a pistiljei shi-a câidiiljei shi libertatea câ omlu singur icâ-n comunitati cu altsâlji, public icâ particular shi-u manifesteadzâ pistea icâ câidiea pi calea di-nvitsâturâ, practicari-a pistiljei shi sh-li facâ arâdzli. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul la-nvitsâturâ. Anvitsarea lipseashti s-hibâ fârâ pâlteari, canai tu sculiili primari shi di calificari. Sculia primarâ easti obligatorii. Educatsia tecnicâ shi di calificari lipseashti s-hibâ actsesibilâ ti tuts unâ turlii pi baza di atsea cum suntu câdâri. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Ti-atsea câ pricânushtearea-a nâmuziljei nativâ shi-ndrepturli egali shi nealienabili-a tutâlor membrilji-a taifâljei a omlui easti fimelju-a li-bertatiljei, a-ndriptatiuljei shi-a irinjiljei din lumi, | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptul la unâ tsitâtsenii. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu lipseashti s-hibâ loat la pidipseari icâ la comportari ninjilâoasâ, niumineascâ shi-arshionasâ icâ la ghizai. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu la discurmari shi njirari, inclusiv shi limitarea cu chifiri-a oarâljei ti lucru shi advili perioditsi cu platâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Anvitsarea lipseashti s-hibâ ândreaptâ ti-mplina developari-a personalitatiljei a omlui shi-nvârtushearea-a tinjiseariljei a-ndrepturlor a omlui shi libertâtsli fundamentali. Atsea lipseashti s-li agiutâ acâchisearea, arâvdarea shi uspitsâljea anamisa di tuti miletsli, grupatsii di rasâ shi pisti, ma shi activitatea-a Natsiunilor Uniti shi vigljearea-a irinjiljei. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Vrearea-a miletljei easti baza-a puteariljei a statlui; vrearea aestâ lipseashti s-hibâ spusâ la alidzerli perioditsi shi liberi cari va s-facâ cu-ndreptul gheneral shi egal la votari, cu votarea secretâ icâ unâ protsedurâ adecvatâ cari u-asigurâ libertatea-a votariljei. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu s-aibâ aveari, singur, ma sh-deadun cu altsâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Pârintsâlji lu-au ândreptul cu prioritati câ s-lâ u-aleagâ sculia-a ficiorlor a lor. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati dupâ vrearea-a altului s-hibâ alâsat fârâ di aveari. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un acuzat ti act criminal ari-ndreptur s-hibâ lugurist câ nu-i câbati pânâ tsi pi bazaa nomlui, câbatea nu s-confirmâ la un protses public la cari lj-suntu asigurati tuti garantsii lipsiti ti apurarea-a lui. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu shi libertatea la fronima adunari shi uneari. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati s-hibâ giudicat ti acti icâ omisiunji cari nu fac act criminal dupâ-ndreptul natsional icâ internatsional tu chirolu cându suntu fapti. Tut ashi nu poati s-hibâ curmatâ ma greauâ ghizai di atsea cari putea s-hibâ aplicatâ tu chirolu cându-i faptu actlu criminal. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu liber s-ljea parti tu bana culturalâ-a comunitatiljei, sh-si hârseascâ pi arta shi s-ljea parti la developarea di shtiintsâ shi la hâirea tsi vini di-aclotsi. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un, fârâ canâ alidzeari, ari-ndreptu la platâ egalâ ti idviul lucru. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Canâ nu poati dupâ vrearea-a altului s-hibâ alâsat fârâ tsitâtsenii nitsi fâra di-ndreptul câ s-u alâxeascâ tsitâtsenia. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un ari-ndreptu s-ljea parti la condutsirea cu lucri publitsi tu statlu-a lui, direct icâ prin liber aleptsâljei reprezentantsâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un cari lucreadzâ ari-ndreptu la-ndreapta shi buna platâ cari-a lui shi-a taifâljei a lui lâ asigurâ exiestentsii cari corespundi la nâmuzea umineascâ shi cari, fu câ va s-lipseascâ, va s-hibâ completatâ cu altsâ pâradz di apurarea sotsialâ. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
rup_Latn | Cafi un di avinatslji ari-ndreptul s-caftâ shi sh-si hârseascâ di azil tu altili stati. | rup | Latn | Macedo-Romanian |
cab_Latn | Subúsewatiluagu megeiwa tan aban lúrudu lun taunigiruni sun le yubai haun gürigia, lun lubá gia úalá afosuruti lun ladügüni le mabusienru lubai tanágangien lúrudu; | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti tun lúrudu taríhin lau gürigia dan lérereguní likésin, gounigitai me hawai láganigu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Lun lubá gia hasubudiragüdüni tila lun sun ubau, haun sun gürigia. Aban gárada íchigutu adundehaní haun sun mutu lun lubá gia inebe lan sun saminaü le tídanbai, haucha wagia me lun taraudún tidan luban furendei, haun furumieguarügü dandu lidan hagaira ha asibihabalún kaisi lidan sun fulasu le aubai teréreha. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Umari habu isanigu hagia lagüchabaña ibágari lidan furumieguarügü adámuri, ani yuti giñe lun adámuri labu uruwai láunigiruniña. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Subúsewatiluagu, dan lan meferen lan luma mabahüdüniwa lan le yubai lun gürigia, ru lan ubafu lun afásihani, mañuragunti giñe saminaü ubauwagu. Ligia lichigunbai subudi lun giarabailan liñúragun gürigia lidangien anúfudei labu yumúraü le gadanbalin, lun lubá gia láwagachun lau le aubai magundan lan, ariñegalai me le uáguti lafiñera; | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Uati lunti lamuridún ni lun lamúdihan, lubá amúdihani luma lalugurún gürigia kai idámuni, faini lumuti lúrudu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun gürigia yuti haun, heméragun larigien somu dan wadágimanu, lun hasáriñahan dan mawadigimaridun hamán, kaisi tafayeirún hasáriñahan haun. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Siñati beréderuni gürigia luai gagaria lan, siñá beréderuni anhain busien lubai lasansiruni lagaira. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | garada to ayanuhabaun luagu le | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Anhain hínsiñegua habai gadara-duntiñu haungua, gawarabai hasibilirún anhaña busien. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Uati ni aban saminaü tidan gárada to lun hamuga líchigun ubafu lun furumieguarügü (kai hamúga gürigia, adámuri, uruwai) lun gawarabai lan ladügün somu katai barúnati luagun tubáliti gáarada to. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti lun ka gürigia, lidan úarani, libihin aban meme fayei luagu aban meme lúyeri wadágimanu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun gürigia yuti haun, lidan úarani, habíhin wadágimanu luma le arruwaihabai hagaira. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti haun dagainatiñu habu iráhüñü lun letenirún haun, lau duári. Sun iráhüñü ha nasíruatiñu lidan odi bárugudi luai sinbili, yuti haun hauniguirún lidan aban. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti lun ka gürigia laríñeguni lubáliti lidan adamuridaguni bidaudu lamanichagüdüniwa, gawara ligia ladügün akútihani, libihin, ariñahaní, subudigüdalai tidangien furumieguarügü gasibu, umálali tuma garüdia. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Ka gürigia yuti lun láfuridun lidangien furumieguarügü fulasu, íbini lagairagien, giríbuya ligia me lagairaun. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Ka gürigia yuti lun, lidan úarani, lagambúniwa ligíbugien gumadi lun lubá gia lasubudiragun lungua, kalan yubai lun, luma le lunbail ladüuguüni tagánagua lúrudu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Ka gürigia kai lílana fulasu, yuti lun libihin sun lúyeri idemuai-seinsu, ibágari, aníchigudandu hámagien lílana lagaira kaisi lasúrunigien, lun lubá gia lasandiragun lungua kai aban gürigia seríwiti. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Ka gürigia, würi, wügüri, yuti lun libíhini sun buidu le tídanbai Gárada to, katai yebe, linásinñu, lewegerún, lagücha, lafiñe, liñeñe, lisáminan luagu gumadi, lúyeri libágari, lagüriahaun odi le auti lanagua lungua. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Siñatiberéderuni gürigia luai le lánibai kaisi luai le yubai lun. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti sun gürigia hadügün aban adámuri lenébese wadágimanu, belú hagia me tidaun, lun lubá gia haunigiruní le yubai haun. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun gürigia yuti haun hasáminarun le autí habúsienra, lun hadügüni le líchigun haritagun haun, subudigüda hamai me hafiñe lun ubau; gawarati giñe hasansiruni kaisi hagumairagüduni, ánhaña busien. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Subúsewati luagu, sun lan fulasu le áundarubai tidaun Ubau Uarati rúhamali hafiñe tuagu Garada to, mamai tichiga inébehabu hawagu idúheñu fulásurugu, ayánuha luagu le yubai lun gürigia, ru tugia me úarani lun wügüritabu würi ubauwagu; afiñewati luagu lawánsera lan me sun ubau lugundu hawiwanda me gürigia lidan ibágari richati; | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Subúsewati luagu, sun lan ubau le áundarubai tidaun Adámuri Lani Ubau Uarati ariñegaña luagu ñeibai lan inébehabu luagu le yubai lun gürigia adügalai me ligúndan: | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Siñabai giñe ladaünrün amuñadahauti luagu furumieguarügü duru anhain üa lubai lúyeri duru ligia tidan gárada to agumairubaun túmagien Ubau Uaratu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Subúsewati ubauwagu, dan lan ligirún gürigia lun ladúgüni le ligundan, ibihalai le yubai lun lidan deregüdaguaü, ligia lan lagüchabai gudúmei hadan sun idúheñu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun gürigia nasíruati yuti lun, lidan úarani, lawiwanduní libágari kai le aubai labúsienra, gatu giñe lanagun lungua buidu hadan líbegu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti lun ka gürigia habúduhan lílana lagaira luagu haucha ligia me luaugua lun lebélurun lidaun gumadi. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Le ligundan ubau ligia lagüchabai ubafu lani gumadi; igundani le, arihúati dan ñei lan asuesihani le ligíaguti, kaisi dan ñei lan abúduhani lidan larúman. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | yubathaun gürigia ubauwagu | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Yuti haun agüburigu hasuesihaní luyéri furendei le lunbai habihini hasanigu. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun mutu aban habu tigíbugien lúrudu, ani yuti giñe tun lúrudu taríhin hau. Yuti giñe tun lúrudu, lidan úarani, tererehan hau gürigia ligibugien furumieguarügü lúyeri nabahüdüni. | cab | Latn | Garifuna |
cab_Latn | Sun wügüriña hama würiña dan busienguaña lan haungua, yuti haun hadügüni habágari le auti helédaguai, katai yebe hanásiñun, hagaira labu hafiñe; wiwan hamai mesun le líchigunbai sibili, lagánagua hamágualu hamán, labu larigien hígiragun. | cab | Latn | Garifuna |