Datasets:

hcoxec

/

romanian_100k

like 0

Întrucât însuşi motivul existenţei acestor aparate este, acum, compromis de această opinie juridică - şi mă adresez direct dlui comisar Barrot - nu este acum momentul luării deciziei de către Comisie ca folosirea acestor tipuri de scanere în UE să nu fie permisă, pentru ca alegătorii mei care călătoresc în Uniune să nu fie supuşi acestui tratament indecent şi degradant?

Solicit, de asemenea, interzicerea la nivel mondial a acestei tehnologii, în vederea protejării cetăţenilor UE.

(HU) Domnule preşedinte, anul trecut am protestat împotriva fanatismului religios şi împotriva persecutării minorităţilor creştine. Acelaşi lucru îl fac şi anul acesta.

Întrucât am aflat despre cele mai recente acte anti-creştine din India, Bangladesh, Afganistan, Pakistan şi Turcia, permiteţi-mi să mă pronunţ din nou împotriva atrocităţilor continue în numele exclusivismului religios, care sunt comise, în general, de către fanatici musulmani şi hinduşi împotriva fraţilor noştri creştini.

Totuşi, în India, în statele Orissa şi Gujarat, atât creştinii practicanţi, cât şi cei musulmani suferă persecuţii grave.

În Transilvania, în România, de unde sunt originar, libertatea religioasă a fost proclamată prin Edictul de la Turda în 1568.

Libertatea religioasă este un drept uman atât individual, cât şi colectiv.

Isus Hristos spunea: "Merit milă, şi nu sacrificiu.”

Conform învăţăturilor credinţei noastre, solicit dlui Jerzy Buzek, Subcomisiei pentru drepturile omului şi Comisiei Europene să...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor )

Domnule preşedinte, închiderea iminentă a agenţiei de ştiri Independent Network News, cu sediul la Dublin, care oferea un serviciu de furnizare de ştiri naţionale şi internaţionale de prim rang pentru majoritatea staţiilor radio locale din Irlanda, ridică întrebări serioase şi legitime cu privire la proprietatea, pluralitatea şi reglementarea mijloacelor media în Irlanda.

Staţiilor radio locale din Irlanda li se solicită să se asigure că 20 % din conţinutul ştirilor difuzate este naţional şi internaţional.

Acest serviciu a fost în mare parte furnizat de INN în ultimii ani.

Pe când se pregătea desfiinţarea INN, staţia Newstalk deţinută de Communicorp - care este, de asemenea, un acţionar major al INN - a câştigat contractul de furnizare a unui serviciu înlocuitor pentru următoarele şase luni.

Şi UTV, a cărei retragere din INN a precipitat desfiinţarea serviciului, a jucat un rol central în eforturile de a găsi un serviciu înlocuitor.

Uniunea Naţională a Jurnaliştilor a ridicat întrebări importante cu privire la gradul de adecvare al implicării acestor două organisme în proces, în contextul diversităţii proprietăţii asupra mass media în Irlanda.

Aceste întrebări trebuie explorate în amănunt.

(SK) Aş dori să vă avertizez că reprezentanţi ai Ungariei încearcă să provoace Slovacia.

La 21 august, acum 20 de ani, o armată sovietică şi maghiară a invadat fosta Cehoslovacie.

În aceeaşi zi, anul acesta, preşedintele maghiar Sólyom, în ciuda rezervelor a trei înalţi reprezentanţi ai Republicii Slovace, se pregătea să facă pasul provocator de a dezveli o statuie a unui rege maghiar pe teritoriul mixt din punct de vedere etnic al Slovaciei.

Astăzi, el protestează că nu i s-a permis să intre în Slovacia.

Într-o vizită în Slovacia săptămâna trecută, Viktor Orban, şeful principalului partid politic maghiar, Fidesz, a solicitat minorităţii maghiare să ia iniţiative legate de autonomie.

El a făcut apel la planificarea comună a viitorului maghiarilor din bazinul Carpaţilor.

Aceasta reprezintă o renaştere a ideii Ungariei Mari - o provocare ce nu îşi are locul în Europa modernă.

Este un joc cu focul, iar instituţiile europene nu trebuie să-l ignore.

Aş vrea să vă spun că în Tratatul de la Lisabona nu se specifică nimic despre sport şi, în special, despre fotbal, fotbalul fiind o activitate care influenţează foarte mult social şi cultural.

Aş vrea să vă spun că nu există un temei juridic pentru o politică europeană în domeniul sportului.

Într-adevăr, sunt reglementate prin regulamentele asociaţiilor sportive dar, eu cred, domnule preşedinte, că trebuie să se specifice clar în Tratat ca activităţile şi organizarea activităţilor sportive să funcţioneze după regulamentul asociaţiilor sportive, iar toate activităţile conexe acestor activităţi sportive să funcţioneze după regulile şi legile civile.

Instituirea unui ecanism de evaluare în vederea monitorizării aplicării acquis-ului Schengen - Instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen (dezbatere)

, de către Carlos Coelho, în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, privind înfiinţarea unui mecanism de evaluare în vederea monitorizării aplicării acquis-ului Schengen - C6-0111/2009 -;

, de către Carlos Coelho, în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, privind înfiinţarea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen - C6-0110/2009 -.

Domnule preşedinte, domnule Barrot, doamnelor şi domnilor, sunt de acord cu un mecanism de evaluare a Schengen care va îmbunătăţi sistemul actual şi-l va face mai eficient, asigurându-se astfel că acquis-ul Schengen se poate aplica într-un mod mai transparent şi mai coerent.

Cu toate acestea, sunt dezamăgit de propunerile prezentate de Comisia Europeană.

În esenţă, aceste propuneri menţin normele din prima parte a mandatului, fără să aducă vreo modificare, şi, în ceea ce priveşte cea de-a doua parte a mandatului sau evaluarea modului în care acquis-ul Schengen este pus în aplicare de statele membre care fac deja parte din spaţiul Schengen, ele doar includ îmbunătăţirile recente aduse actualului mecanism de evaluare.

Într-adevăr, singurul aspect nou, pe care îl salut, este posibilitatea efectuării unor vizite neanunţate.

În ceea ce priveşte procesul de evaluare, aceste propuneri transferă rolul jucat în prezent de Consiliu în totalitate Comisiei, permiţând forme de cooperare cu statele membre foarte limitate şi eliminând Parlamentul European din întregul proces, fără a demonstra ce se câştigă prin aceste măsuri.

De asemenea, sunt îngrijorat de faptul că ne îndreptăm spre separarea totală a mecanismelor de evaluare pentru fiecare parte a mandatului, ceea ce ar putea afecta eficienţa şi consecvenţa sistemului.

Ţările care doresc să se alăture Schengen nu ar trebui să fie supuse unor norme şi sisteme de evaluare diferite de cele actuale.

Există şi probleme privind protecţia datelor.

Voi da numai trei exemple: în primul rând, problema referitoare la securitatea sediilor consulare este incompletă, deoarece sediile companiilor externe, atunci când sunt implicate servicii de externalizare, nu sunt acoperite.

În al doilea rând, cerinţele legate de securitate propuse pentru Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) ar trebuie şi ele incluse în chestiunea privitoare la vize.

În al treilea rând, articolul 7 din regulament nu ar trebui să cuprindă doar analiza riscurilor, ci şi auditurile şi rapoartele privind inspecţiile de securitate efectuate de statele membre în conformitate cu normele introduse de instrumentele legale ale SIS şi ale Sistemului de Informaţii privind Vizele (VIS).

Pe lângă problemele menţionate aici şi îmbunătăţirile care se pot aduce, există o problemă fundamentală, şi anume că rolul acordat Parlamentului European este unul irelevant.

Conform serviciului nostru juridic, opţiunea Comisiei în privinţa temeiului juridic este legitimă.

Totuşi, ar fi posibil, de asemenea, să se aplice procedura de codecizie pentru proiectul de regulament.

Voinţa politică este singurul factor de decizie între cele două posibilităţi.

De fapt, dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare, fapt aşteptat în scurt timp, aceste propuneri vor trebui să fie transformate într-una singură şi retransmise, deoarece structura pe piloni va fi eliminată.

Nu trebuie să uităm că discutăm despre securitatea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, care ar trebui să implice toate statele membre şi toate instituţiile europene.

Aşadar, codecizia reprezintă procedura corectă care trebuie aleasă.

Rolul Parlamentului European nu trebuie să fie doar unul auxiliar, ci ar trebui să reflecte mai curând influenţa pe care o exercită în privinţa adoptării instrumentelor legislative de bază.

Aş dori să închei prin a mulţumi raportorilor alternativi pentru sprijinirea acestei poziţii a Parlamentului European şi îl invit pe vicepreşedintele Barrot, care a făcut întotdeauna dovadă de respect faţă de acest Parlament, să retrimită aceste propuneri, introducând nu doar îmbunătăţiri în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi stabilind un rol adecvat pentru Parlamentul European cu privire la procedura în sine.

Domnule preşedinte, voi încerca să răspund preocupărilor exprimate de dl Coelho în raportul său.

Mecanismul de evaluare este o măsură-cheie când vine vorba de menţinerea integrităţii zonei Schengen şi de menţinerea încrederii reciproce între statele membre.

Iată de ce Comisia propune ca experţii din statele membre să fie implicaţi în totalitate în planificarea vizitelor, a vizitelor la faţa locului şi în elaborarea evaluării şi a rapoartelor ulterioare.

Comisia este, desigur, convinsă că Parlamentul ar trebui implicat în evaluarea Schengen, ceea ce nu este cazul în prezent.

Cetăţenii trebuie să aibă acces la rezultatele acestor evaluări.

Iată de ce Comisia s-a oferit să prezinte Parlamentului rapoarte anuale, menţionând concluziile la care s-a ajuns în urma fiecărei evaluări şi situaţia măsurilor corective.

Aşadar, acesta este primul răspuns.

Este adevărat că dl Coelho a ridicat problema codeciziei pentru Parlament.

Tratatele în vigoare în prezent nu permit acest lucru.

Totuşi, deşi nu a existat codecizie până acum, propunerile chiar transferă mecanismul actual în domeniul de competenţă comunitar.

Prin aceste propuneri, mecanismul poate deveni mai eficient cu privire la planificare, vizitele la faţa locului şi măsurile luate în urma evaluărilor.

În plus, rolul Comisiei de gardian al tratatelor va spori.

Totuşi, domnule Coelho, în prezent, Consiliul contestă cu putere acest rol crescut.

Prin urmare, în conformitate cu tratatele în vigoare, au fost solicitate două propuneri paralele, întrucât acquis-ul Schengen vizează atât primul, cât şi cel de-al treilea pilon.

Comisia a considerat că articolul 66 din Tratatul CE, care prevede consultarea Parlamentului European, a fost temeiul juridic corect pentru propunerea în cadrul primului pilon.

Acest temei juridic a fost ales ca cel corect pentru mecanismul de evaluare a Schengen atunci când acquis-ul Schengen a fost integrat în cadrul Uniunii Europene prin decizia de "separare” luată în 1999.

Articolele 30 şi 31 din tratat au fost alese ca temei juridic pentru propunerea în cadrul celui de-al treilea pilon.

Iată de ce a trebuit să ne referim la două articole diferite pentru evaluarea în cadrul primului pilon şi pentru cea în cadrul celui de-al treilea pilon.

Pe baza tratatelor în vigoare şi a dezbaterilor legale care decurg din acestea, Comisia trebuie să-şi menţină propunerile.

Trebuie spus, domnule Coelho, că, având în vedere dificultăţile negocierilor din cadrul Consiliului privind creşterea rolului Comisiei, ne putem imagina că acestea nu se vor finaliza în scurt timp.

Putem spera, astăzi mai mult ca oricând, că Tratatul de la Lisabona va fi ratificat şi că problema se va redeschide, iar Comisia va decide, la momentul oportun, cu privire la ceea ce consideră a fi temeiul juridic cel mai adecvat pentru mecanismul propus prin implicarea Parlamentului European într-o măsură cât mai mare posibil.

Evident, atunci când va veni timpul, Comisia va putea trimite propuneri modificate sau noi, în funcţie de situaţie.

După cum ştiţi, eu însumi susţin foarte mult, în general, această dispoziţie, care va permite Parlamentului dumneavoastră să acţioneze în calitate de colegiuitor în majoritatea aspectelor legate de justiţie, libertate şi securitate.

Este clar că nu pot decât să susţin un rol mult mai activ al Parlamentului.

Totuşi, după cum stau lucrurile, nu cred că am fi putut face altceva decât să propunem această modificare privind temeiurile juridice actuale.

Cu toate acestea, după cum v-am spus, discuţiile din cadrul Consiliului nu sunt simple; acest lucru nu este cauzat de faptul că noi nu am dorit implicarea statelor membre, ci de faptul că Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, simte că şi ea este responsabilă pentru gestionarea acestui întreg mecanism de evaluare, cu implicarea statelor membre şi, desigur, a Parlamentului.

Crearea spaţiului Schengen a fost, fără îndoială, un imens pas înainte pentru câteva ţări din Uniunea Europeană.

Aceasta a adus cu ea conceptul de libertate deplină de mişcare pentru cetăţenii noştri, într-un mod mai realist, şi chiar putem spune că, atunci când un cetăţean călătoreşte în spaţiul Schengen, aproape că simte că ar călători în propria sa ţară.

Cu toate acestea, suntem toţi conştienţi că, pentru ca un proiect ambiţios, aşa cum este acesta, să aibă succesul pe care l-a avut, s-a investit multă muncă şi s-au făcut multe sacrificii pentru el.

Mai presus de toate, când am ales să ne deschidem porţile reciproc, a trebuit să avem încredere unul în celălalt în ceea ce priveşte un aspect atât de delicat precum acesta, adică protecţia frontierelor noastre externe.

Când discutăm despre frontierele externe, se investeşte încredere într-o ţară şi, în schimb, se primeşte încredere.

Aşadar, în ceea ce priveşte aceste rapoarte, sunt de acord cu colegul meu, Carlos Coelho, că acestea trebuie să dezvolte mecanismul de evaluare în cadrul proiectului spaţiului Schengen, un proiect de mare importanţă, care este construit pe principiul încrederii reciproce.

Totuşi, dorim să mai spunem că această evaluare trebuie efectuată într-un mod eficient şi transparent.

În plus, ea trebuie să implice Parlamentul, căruia trebuie să i se permită să-şi exercite toate puterile, în special acum, când suntem sau probabil că suntem la o distanţă de doar câteva săptămâni de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Prin urmare, având în vedere că Tratatul de la Lisabona este aproape ratificat, sunt sigur că Comisia va înţelege aşteptările noastre ca propuneri precum aceasta să respecte în totalitate toate puterile care îi vor reveni Parlamentului European în temeiul acestui tratat.

în numele grupului S&D. - Crearea unui mecanism de evaluare şi monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen este o măsură importantă care vine să transpună în practică hotărârile privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, în particular, prevederile programului de la Haga.

Proiectele propuse pentru dezbaterile de astăzi reprezintă o variantă a unui mecanism de evaluare.

Ele conţin prevederi specifice domeniului vizat şi o metodologie adecvată de control.

O analiză mai detaliată scoate însă în evidenţă neglijarea unor principii de cooperare interinstituţională, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi între statele membre ale Uniunii.

Din acest punct de vedere, propunerea prezentată conţine prevederi care limitează cooperarea dintre statele membre privind evaluarea rezultatelor aplicării acordului Schengen şi, în acelaşi timp, măreşte nepermis rolul Comisiei în cadrul acestui proces, în timp ce Uniunea European este ţinută în afara întregului mecanism de evaluare.

Mai mult de cât atât, formularea unor articole din regulament lasă loc pentru interpretări diferite privind raportul între Comisie, Parlament şi Consiliu cu privire la accesul lor la informaţiile privind aplicarea acquis-ului Schengen.

Astfel, articolul 14 din regulament, care vizează informaţiile sensibile, subliniază că "rapoartele întocmite ulterior efectuării vizitelor la faţa locului se clasifică drept documente cu acces limitat.

Comisia, după consultarea statului membru în cauză, hotărăşte asupra părţii de raport care poate fi făcută publică”.

În legătură cu aceste prevederi, vreau să menţionez că din articolul 16, care se referă la raportul prezentat Parlamentului European şi Consiliului, nu rezultă că raportul anual privind evaluările efectuate va conţine şi informaţiile cu acces limitat.

Am putea deduce, prin urmare, că este la aprecierea Comisiei care informaţie va fi introdusă în raportul anual şi care nu.

Acest fapt îi acordă Comisiei atribuţiuni care, în opinia mea, nu sunt justificate.

Tratatul de la Lisabona va intra în curând în vigoare şi din acest moment codecizia va deveni procedura legislativă ordinară, inclusiv pentru spaţiul libertăţii, securităţii şi justiţiei.

Propunerile legislative pe care le dezbatem acum conţin prevederi care sunt în discordanţă cu principiile cuprinse în Tratat.

În consecinţă, aceste proiecte, dacă vor fi aprobate acum, vor trebui revizuite în momentul intrării în vigoarea a Tratatului de la Lisabona.